Inca de cand eram mic obisnuiam sa ma joc foarte multe jocuri. Am fost inca de la 10 ani genul acela de copil care mergea pe principiul ca este bine sa testezi totul si sa vezi ce iti place si ce nu iti place. De aceea, intr-un timp foarte scurt am ajuns la concluzia ca imi plac cel mai multe doar anumite jocuri lupte.

Ce jocuri cu impuscaturi, ce jocuri cu motociclete? Mie imi placeau foarte mult jocurile cu lupte, asa cum spuneam si mai sus. De aceea, mi-am adus aminte ieri, asa, dupa ce am iesit de la birou pentur ca am vorbit si cu colegii de birou despre jocurile cu lupte si am inteles ca trebuie sa fi fost foarte pasionat de acestea astfel incat sa faci ce am facut eu in copilarie. Pai cum adica ce am facut eu in copilarie? Mare lucru as putea spune ca nu am facut, insa, daca stam bine sa ne gandim, orele petrecute in fata calculatorului nu o sa mi le mai ia si nici da nimeni. Am strans pe parcursul anilor astora care au trecut, plus anii in care eram mai mic si ma jucam foarte multe ore. Asa ca, acum cand ma gandesc cat de mult petreceam – aproape 5 ore in fata calculatorului – in fiecare zi, ca sa aveti si voi, asa, o imagine cam cat de mult ma jucam.

Si nu regret nimic. Nici cel mai mic minut pe care l-am folosit sa ma joc. Am fost, sunt si voi fi un fan al jocurilor cu lupte, desi nu promovez bataia, ci sunt de parere ca este un mijloc foarte bun de a te descarca daca nu ai cui sa ii spui sau daca ai cui sa ii spui si nu functioneaza. Joaca de-a lupta pe calculator, mijlocul de a te descarca. Suna bine, nu?